Search Box

miercuri, 23 decembrie 2009

Viciu



          Nu. Aşa ceva nu se mai poate întâmpla. Nu din nou. Nu acum. Nu trebuie să mă mai întorc. Nu mai am nevoie de alte lacrimi ca să-mi dau seama că nu mai vreau. Nu mai vreau...nu mai vreau... Nu mai am nevoie de dozele astea amare, reci. Nu mai am nevoie de drogul ăsta. Credeam că am scăpat de el, dar a început să mă urmărească iarăşi patima acestei inhalări puternice a sentimentului... Nu poate să revină, nu trebuie. Pot să-l alung. L-am înfruntat când a încercat să mă distrugă, deci pot să-l înfrunt şi când mă cheamă înapoi... pot să renunţ... ar trebui să fie mult mai uşor să refuz, odată ce încep să-mi revină în minte suferinţele din cauza lui. Dacă eu simt că se apropie un moment greu, înseamnă că el vrea sigur să mă întoarcă la el. Nu mai vreau, pot şi eu să resping. Nu mai vreau...nu mai vreau. Viciile sunt puternice, dar mai puternici suntem noi dacă vrem. Viciul meu eşti tu...hmm...ai fost. 

Un comentariu:

  1. "Nu există viciu fără justificare, fiecare are un început modest şi vrednic de îngăduinţă."

    RăspundețiȘtergere